Temperatura urcă: după mine!
Costel Zăgan, Inventeme
Din fericire, Dumnezeu nu poate fi clonat!
aforism de Costel Zăgan din Inventeme (11 martie 2009)
Îndrăzneala nu se rezumă la utilizarea aşa-ziselor cuvinte şi sintagme tabu/interzise/cenzurate, ci la temeritatea mesajului poetic: floare şi spadă!
NU sunt critic literar: n-o spun nici cu mândrie, nici peiorativ. Sunt, în schimb, un cititor împătimit. De poezie. Şi nu doar!
E riscant, de pildă, să compari o femeie cu bolta înstelată. Şi totuşi, un poet a făcut-o, iar efectul poetic a fost colosal.
Dar să iei-PIZDA-şi s-o plasezi cu suliţa unui vers în capul cititorului, sperând că-i vei găsi locaţia potrivită e abradacabrant , iar gestul tău "creator" frizează ridicolul.
Poate că totuşi poezia îl naşte pe poet, şi nu invers!
Este adevărat că se poate scrie despre orice: avem această libertate, câştigată sau nu, de noi, personal. Important e că o avem!
Dar de aici şi până la denudarea generală, "paradisiacă" ,lucrurile par a fi scăpate de sub un minim şi decent control:
LUAŢI-CITIŢI ŞI DEZBRĂCAŢI-VĂ MAI DEPARTE!
Poezia este o taină pe care o punem cu bună ştiinţă la dispoziţia tuturor! O taină, domnilor,
Costel Zăgan
* În zilele noastre contrabanda cu poesie (cum se numeşte trecerea poesiei preste bariere şi fruntarii, în butoiaşe cu scrumbii, în tocuri de încălţări goale pe dinăuntru, în geamantane cu două funduri sau înghiţite de oameni plătiţi, ce-aveau să le scoaţă mai apoi prin partea din dos) s-a lăţit în toată lumea, şi cei ce se ameţesc cu fumul ei amar s-au făcut puzderie, de zac în palate şi-n bordeie cu ochii daţi peste cap, îngânând stihuri înaripate.
* Poeticii sunt răpiţi din toate ţerile şi puşi, câte douăzeci într-o subpământă, să cânte necontenit, precum canarii cu ochii crăpaţi pentru ca ghiersul să le fie mai dulce, iar oamenii tâlharilor scriu cele rostite de ei pe hârtii şi le vând la preţ de piper şi enibahar.
* Vai de poeticul care-şi face un nume: e biciuit zi şi noapte pentru ca plânsul său să fie mai jalnic şi tăria leacului de suflet să fie mai desăvârşită.
* Aşa că mor fericiţi după ce li s-au muls lapţii atât de îmbelşugaţi ai elegiilor, eglogelor, satirelor, fabulilor şi ditirambilor, ce le-aduc faima nepieritoare.
Mircea Cărtărescu în Thedoros (2022)
Adăugat de Costel Zăgan
Cum poate să existe asemenea panarame de scrieri pe un site ca Citatepedia?!!!
Costel Zăgan Dinamită spune că e profesor, haida de,...
Unde ai predat, meştere, asemenea limbă română, că nu demonstrezi, bre, nimic?!
Mă mir că mai ai tupeul, şi e unul de o nesimţire crasă, să ripostezi scriind că prostia bubuie.
Meştere, Zăgan Costel Dinamită, bubui, bre, bubui rău că se aude până la Braşov... pardon Bucureşti.
Ia-te de mână cu Budoi şi Osoianu, că sunteţi praf. Aţi otrăvit site-ul ăsta cu dejecţiile voastre.
Dacă astea-s versuri, eu sunt chinez.
Carnea parcă se revoltă
simţurile iar se răscoală
numai că tăcerea ta aortă
râde de a mea că-i goală
Simţurile iar se răscoală
detectez Doamne femei
Universu-l ţin în poală
una două hai să fie trei
................
Dragostea ciopleşte-n piatră
caută-n adânc lumina
întunericul mă latră
sus în ceruri poate-i tina (ce o fi asta, tina?)
......
Nici prea tandru nici discret
sărut mâna domnişoară
eu mi-s noaptea eşti poet
ia o stea dar n-o să doară
Sărut mâna domnişoară
noaptea naşte-acum sub pleoape
stele naştere uşoară
din departe şi aproape
Suflete nemângâiet
hai dă moartea mai încet
.....
Să-mi intre secunda-n text
nemurirea mă-nconjoară
totuşi viaţa nu-i pretext
raiul ca să-l mut la ţară
Nemurirea mă-nconjoară
mă jertfesc într-un cuvânt
nenăscut ce-o să mă doară
când duc viaţa în mormânt
Mă jerfesc într-un cuvânt
însă moartea nu-i pretext
n-am acuma niciun gând
să-mi intre secunda-n text
.....
Duc pistolul la tâmplă
şi simt vai că tâmpla nu-i
Doamne oare cum se-ntâmplă
foc în miezul gândului
Când eu simt că tâmpla nu-i
o fereastră spre Nirvana
lira-ndurerată-n cui
cu tăceri să-mi umfle rana
....
Mişcă-ţi haide bunul simţ
dacă vrei s-ajungi acasă
pune-ţi la picioare zimţi
vezi pantofilor le pasă
Dac-ajungi sau nu acasă
mult mai bine e descuţ
iarba verde-i mai frumoasă
dac-ai şti să o asculţi
Mult mai bine e desculţ
ţi-ai pus la picioare zimţi
numai doi şi încă-s mulţi
haide mişcă-ţi bunul simţ
Autorul acestor scrieri, că nu-s poezii, este Costel Zăgan, zis Dinamită,
care, zice-se,... e profesor de limbă română, dar nu demonstrează.
Meştere, Costel Zăgan Dinamită, te latră prostia, bre...
Aveţi pretenţii de autori? De scriitori? De poeţi?!!! Budoi, Osoianu şi Zăgan?
Lătra-v-ar întunericul să vă latre de circari ce sunteţi! Aveţi tupeu d-ăla nesimţit rău de tot.
Prof.doc.univ. ILIE POPESCU - Președintele Societății ”Golgota” - Reg. Cernăuți - UCRAINA ... A vorbi de calvarul gulagului stalinist nord-...