n care intră atât consumul propriu-zis cât și prepararea mâncării, baia, spălatul rufelor, etc.? Americanii consumă de cinci ori mai multă apă decât europenii. Culese de:  prof. Mihai MICULESCU DIN CREAŢIA COPIILOR COPILĂRIA „Așa eram eu la vârsta cea fericită, și așa cred că ai fost toți copiii, de când îi lumea și pământul, măcar să zică cine ce-a zice”. Odată, îndeamnă păcatul pe tata să mă urce pe bicicleta lui pentru a merge să strângem niște fân într-un loc mai îndepărtat, iar eu ca fiind mezina și cea mai răsfățată, nu vreau să stau cu sora mea acasă, ci vreau să merg la fân ca să mă laude ai mei că fac treabă, eu, copil de nici cinci ani. Dar, la acea vârstă, nu voiam să merg cu bicicleta fratelui meu, ci vreau să merg cu a tatei, pentru că era mai mare, iar tata ținea la mine și eu la el. Tata pusese o scândură pe ea, ca să pot sta confortabil. Și îmi spusese să nu bag picioarele în spițele de la bicicletă, că fac accident, iar eu nu stau mult cu picioarele depărtate, și le bag în spițele de la bicicletă. Și unde nu încep odată, măiculiță doamne, a plânge cu hohote, ca tata să mă ia în brațe și să mă ducă acasă, căci eram în fața casei unui vecin, și sora mea care închidea poarta, vede pocinogul ce-l făcusem, lasă toate la pământ și vine înaintea tatei care mă ia în brațe, îi ia bicicleta care era palancă la pământ, atât de repede, căci în fața ei era și o mașină. Și îmi pune tata o compresă și o trimite pe soră la bunica din partea mamei să vină cu pansamente, căci mama și ceilalți frați plecaseră cu ceva vreme mai înainte pentru a strânge fânul. Bunica vine cât poate de repede cu leacuri, și după ce mă pansează, nu îmi găseam liniștea și voiam să stau când în casă, când afară, când în casă, când afară, căci era tocmai ziua comunei în acea zi, și un cer așa senin și frumos, și cald că nu știam ce să fac. Și se auzea o muzică atât de frumoasă, „Copilărie: oglindă-n ţăndări convertibile.” (Costel Zăgan)